Nu.
A parut usor ca un fulg. A fost ceva ce doar ea a inteles. Si faptul ca m-am simtit inteles atat de repede, fara nici o ezitare, fara nici un dubiu, mi-a trezit fiori. Iar apoi privirea scurta si mana pe genunchi, in timp ce eu ma uitam la ei in oglinda, ca si cum totul ar fi fost atat de normal. Patru oameni, doua minti ce nu au fost niciodata mai departate, si nici nu vor mai fi atat de apropiate. Iar ceea ce am fost surprins sa realizez, este ca frantura s-a produs de mult, fara ca eu sa fiu constient ca se poate intampla asa ceva.
Atunci a avut loc purificarea.
No comments:
Post a Comment